E negru și alb și un pic violet
Acuma iar cerul spre seară ,
Și-mi bate o toacă cu lemnul în piept ,
Și păsări prin suflet îmi zboară .

Se duc să se-oprească tăcute în crâng ,
Pe streașina nopții la pândă ,
Și toaca lovește cu ritmu-i prelung ,
În cer , ca la tine s-ajungă .

Hai vino s-asculți iarăși versul barbar ,
Sub cerul ce tainic ne-ndură ,
Să ardem pe rugul lui funerar ,
Când te sărut pe ochi și pe gură .

Ascultă cum țipă pescărușul în noi ,
Lovindu-ne cu aripa în tâmplă ,
Cu toamne de-aramă și cu veșnice ploi ,
Și nopțile reci cum le surpă ...